Nascut in Liban, artistul de origine armean-americana a evoluat in spatele vocii distincte si a imaginii delirante intr-un vizionar ce a acceptat propunerea de colaborare a unei orchestre din Noua Zeenlanda. Rezultatele aveau sa fie remarcabile.
La 42 de ani, Tankian s-a apucat sa rearanjeze instrumentatia cantecelor de pe primul sau album, Elect The Dead, astfel incat acesta sa poata fi cantat alaturi de cei 70 de muzicieni ai orchestrei. Initial a redus cantecele la pian si voce, apoi le-a reconstruit, adaugand pe rand contrabasul, viola, doua viori si un corn. Apoi a muncit indeaproape alaturi de un orchestrator pentru a insufleti rolul fiecaruia dintre membri. nvatand din mers cum sa vizualizeze si cum sa actualizeze atatea straturi ale muzicii s-au nascut multiple armonii si disonante - un spectru mai dinamic fata de ce lucrase pana atunci, de-o adancime mult mai mare decat atunci cand compui pentru instrumente ale muzicii pop sau rock.
"A durat mult dar a meritat pe deplin", spune artistul. "N-am vrut sa iau din frecventele coardelor cu inaltele chitarilor, si nici din profunzimea violoncelului, basului si a timpanelor cu tobele. Am vazut multe formatii cantand alaturi de orchestre si nu e intotdeauna ceva special pentru ca ei canta la fel ca de obicei. Orchestra e in general folosita de parca ar fi un sintetizator de calibru mare. Nu si de aceasta data. Eu mi-am dorit sa recompun toata muzica pentru orchestra."
Multiplele straturi de influente psihedelice, muzica clasica si contraste suprarealiste care l-au transformat pe Tankian intr-un muzician usor recognoscibil i-au produs probleme de adaptare atunci cand s-a vazut pus in fata unei scene mari, gradate, unde se afla orchestra. I-a luat ceva timp pana sa se obisnuiasca sa auda prima bataie a fiecarei masuri la toate instrumentele. Cu instrumentistii pozitionati in sala ca pentru concert, fiecare sunet ajunge in diferite parti ale scenei la momente diferite, ceea ce, intr-un final, te face sa apreciezi cu adevarat munca unui dirijor.
Momentele acestea l-au facut sa se simta mai viu ca niciodata, ca pe vremea cand inregistra primul album System Of A Down, in 1998. Trupa a reusit in zece ani sa se ridice la rangul uneia din cele mai inventive trupe de hard rock a generatiei din care face parte: ghidata de constiinta, cu un mesaj si o dorinta de a evolua mereu. Aportul lui Tankian nu se rezuma doar la versurile confruntante si adesea criptice, dar si la o voce cu un timbru si o cadenta unice, puternic influentata de copilaria petrecuta langa un tata ce pretuieste muzica traditionala armena. Atingandu-si scopurile comune pret de cinci albume, vandute in peste 16 milioane de copii la nivel mondial, membrii System Of A Down au decis sa se preocupe si de proiectele proprii de care nu avusesera timp pana atunci. Tankian evita sa declare daca va canta sau nu piese de-ale trupei in concert, insa ne asigura ca aceasta inca exista si ca nimic nu s-a schimbat. Baietii discuta periodic despre oportunitatile aparute pentru fiecare dintre ei, iar atunci cand se vor decide sa produca din nou impreuna va fi clar pentru toata lumea.
Pana una-alta, proiectul de a aduce "Elect The Dead Symphony" la viata l-a incurajat pe Tankian sa-si demonstreze noile abilitati atat pe cel de-al doilea album solo, o simfonie de influenta jazz/clasica pentru orchestra care urmeaza sa fie lansat in aceasta vara, cat si intr-un musical inspirat de tragedia greaca antica.
"Cu "Elect The Dead" cerul este limita. Nu exista bariere intre mine si ascultatori pe acest album. Este mai direct", spune Tankian. "E eliberator pentru ca toate alegerile sunt ale mele. Prin acest album tot succesul sau tot esecul imi apartine. M-a facut sa realizez ca am o viata extraordinara si ca reusesc sa-mi transform o gramada de vise in realitate", conchide el.
Arata/Ascunde formularul de comentariu
| < Anterior | Următor > |
|---|
